mineral

română

Etimologie

Din franceză minéral < latină mineralis.

Pronunție

• AFI: /mi.ne'ral/

Substantiv

Declinarea substantivului mineral
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mineral	minerale
Articulat	mineralul	mineralele
Genitiv-Dativ	mineralului	mineralelor
Vocativ	mineralule	mineralelor

1. corp solid, cu o anumită compoziție chimică, care se găsește în natură în stare cristalină sau amorfă, în componența rocilor și a minereurilor.

Cuvinte derivate

• termomineral

Traduceri

Traduceri

cehă: minerál (čeština) m. engleză: mineral (English) finlandeză: mineraali (suomi) franceză: minéral (français) m. italiană: minerale (italiano) m.

japoneză: 鉱物 (日本語) (こうぶつ (日本語), kōbutsu) norvegiană: mineral (norsk) m. neerlandeză: delfstof (Nederlands), mineraal (Nederlands) n. spaniolă: mineral m (español) suedeză: mineral (svenska)

Adjectiv

Declinarea adjectivului mineral
	Singular	Plural
Masculin	mineral	minerali
Feminin	minerală	minerale
Neutru	mineral	minerale

1. care conține minerale, care ține de minerale, privitor la minerale, de natura mineralelor.

Sinonime

• anorganic.

Antonime

• organic, viu.

Cuvinte compuse

• apă minerală, ape minerale, izvoare minerale
• ulei mineral
• combustibil mineral

Referințe

• DEX online

Vezi și

• minerale
• mină, mine