epiplocă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză épiploque.

Pronunție

  • AFI: /e.pi'plo.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
epiplocă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ epiplocă epiploce
Articulat epiploca epiplocele
Genitiv-Dativ epiplocei epiplocelor
Vocativ epiplocă epiplocelor
  1. (lit.) concatenație.


Traduceri

Referințe