epiplocă
Etimologie
Din franceză épiploque.
Pronunție
- AFI: /e.pi'plo.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului epiplocă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | epiplocă | epiploce |
| Articulat | epiploca | epiplocele |
| Genitiv-Dativ | epiplocei | epiplocelor |
| Vocativ | epiplocă | epiplocelor |
- (lit.) concatenație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online