epurare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a epura.

Pronunție

  • AFI: /e.pu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
epurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ epurare epurări
Articulat epurarea epurările
Genitiv-Dativ epurării epurărilor
Vocativ epurare epurărilor
  1. acțiunea de a epura, epurație, curățire, purificare.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe