epura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză épurer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
epura
Infinitiv a epura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
epurez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să epureze
Participiu epurat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare.
  2. (v.tranz.) (fig.) a îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituție, întreprindere, organizație etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe