Sari la conținut

estiu

De la Wikționar, dicționarul liber

(català)

Variante

Etimologie

Din occitană veche estiu < latină aestivus („vară”). Înrudit cu franceză été, italiană estate, estivo, occitană estiu și spaniolă estío.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /esˈtiw/
  • (central, oriental) AFI: /əsˈtiw/


Substantiv

estiu m., estius pl.

  1. vară

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

Etimologie

Din estiuar.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru estiuar.

Referințe





(occitan)

Variante

Etimologie

Din occitană veche estiu < latină aestivus („vară”). Înrudit cu catalană estiu, franceză été, italiană estate, estivo și spaniolă estío.

Pronunție


Substantiv

estiu m., estius pl.

  1. vară

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe