etufa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză étouffer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
etufa
Infinitiv a etufa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
etufez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să etufeze
Participiu etufat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a efectua o etufare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe