exceptare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a excepta.

Pronunție

  • AFI: /eks.ʧep'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
exceptare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ exceptare exceptări
Articulat exceptarea exceptările
Dativ-Genitiv exceptării exceptărilor
Vocativ exceptare exceptărilor
  1. acțiunea de a excepta și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe