exclamare

română

Etimologie

Din a exclama.

Pronunție

• AFI: /eks.kla'ma.re/

Substantiv

Declinarea substantivului exclamare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	exclamare	exclamări
Articulat	exclamarea	exclamările
Genitiv-Dativ	exclamării	exclamărilor
Vocativ	exclamare	exclamărilor

1. acțiunea de a exclama și rezultatul ei; exclamație.

Cuvinte compuse

• semnul exclamării

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online