exortare
română
Etimologie
Din a exorta.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului exortare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | exortare | exortări |
| Articulat | exortarea | exortările |
| Genitiv-Dativ | exortării | exortărilor |
| Vocativ | exortare | exortărilor |
- (livr.) acțiunea de a exorta și rezultatul ei; înflăcărare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online