explicație

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză explication < latină explicatio.

Pronunție

  • AFI: /eks.pli'ka.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
explicație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ explicație explicații
Articulat explicația explicațiile
Dativ-Genitiv explicației explicațiilor
Vocativ explicație explicațiilor
  1. lămurire, clarificare a unei probleme (dificile), a unui fenomen etc.
  2. predare a unei lecții, expunere a unei teme.
  3. cauză.

Expresii

  • A cere cuiva explicații = a cere cuiva socoteală
  • A avea o explicație cu cineva = a discuta cu cineva cu scopul de a se lămuri asupra unui lucru, pentru a înlătura un conflict etc


Traduceri

Anagrame

Referințe