extremhöger
(svenska)
Etimologie
Compus din extrem („extrem”) + höger („dreaptă”).
Pronunție
- AFI: /ˈɛkstrɛm²høːɡɛr/
Substantiv
| Declinarea substantivului extremhöger | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | extremhöger | extremhögern | invariabil | invariabil |
| Genitiv | extremhögers | extremhögerns | invariabil | invariabil |
- (pol.) extremă dreaptă