extrem

română

Din franceză extrême < latină extremus.

Declinarea adjectivului extrem
	Singular	Plural
Masculin	extrem	extremi
Feminin	extremă	extreme
Neutru	extrem	extreme

foarte mare, exagerat.
(adverbial; urmat de determinări introduse prin prep. „de”, formează superlativul) foarte, prea, extraordinar de...
foarte grav.
(despre mijloace terapeutice, soluții, remedii etc.) foarte energic, întrebuințat numai în împrejurări deosebit de grave; radical, drastic.
așezat în punctul cel mai îndepărtat, la capăt, la vârf, la margine.
care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime.

Declinarea substantivului extrem
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	extrem	extremi
Articulat	extremul	extremii
Genitiv-Dativ	extremului	extremilor
Vocativ	extremule	extremilor

Declinarea substantivului extrem
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	extrem	extreme
Articulat	extremul	extremele
Genitiv-Dativ	extremului	extremelor
Vocativ	extremule	extremelor