fântâniță

română

Etimologie

Din fântână + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /fɨn.tɨ'ni.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului fântâniță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fântâniță	fântânițe
Articulat	fântânița	fântânițele
Genitiv-Dativ	fântâniței	fântânițelor
Vocativ	fântâniță	fântânițelor

1. (rar) diminutiv al lui fântână; fântânea, fântânioară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online