făcătoare
română
Etimologie
Din făcător.
Pronunție
- AFI: /fə.kə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului făcătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | făcătoare | făcătoare |
| Articulat | făcătoarea | făcătoarele |
| Genitiv-Dativ | făcătoarei | făcătoarelor |
| Vocativ | făcătoareo | făcătoarelor |
- (rar) persoană care face, creează, realizează ceva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online