fărâmică

română

Etimologie

Din fărâmă + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /fə.rɨ'mi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului fărâmică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fărâmică	fărâmici
Articulat	fărâmica	fărâmicile
Genitiv-Dativ	fărâmicii	fărâmicilor
Vocativ	fărâmică	fărâmicilor

1. (pop.) fărâmiță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fărmăcai

Referințe

• DEX '98 via DEX online