Sari la conținut

fațeta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză facetter.

Pronunție

  • AFI: /fa.ʦe'ta/


Verb


Conjugarea verbului
fațeta
Infinitiv a fațeta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 fațetez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să fațeteze
Participiu fațetat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a șlefui, a tăia în fațete.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=fațeta&oldid=608109”