factoriza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză factoriser.

Pronunție

  • AFI: /fak.to.ri'za/


Verb


Conjugarea verbului
factoriza
Infinitiv a factoriza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
factorizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să factorizeze
Participiu factorizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (mat.) a descompune în factori un număr sau o expresie algebrică.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe