faianțar

română

Etimologie

Din faianță + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /fa.janˈʦar/

Substantiv

Declinarea substantivului faianțar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	faianțar	faianțari
Articulat	faianțarul	faianțarii
Genitiv-Dativ	faianțarului	faianțarilor
Vocativ	faianțarule	faianțarilor

1. muncitor specializat în faianțare; faianțator.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fârnâita

Referințe

• DEX '98 via DEX online