fanion

română

Etimologie

Din franceză fanion.

Pronunție

• AFI: /fa.niˈon/

Substantiv

Declinarea substantivului fanion
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fanion	fanioane
Articulat	fanionul	fanioanele
Genitiv-Dativ	fanionului	fanioanelor
Vocativ	fanionule	fanioanelor

1. steguleț care servește de obicei pentru semnalizări (în armată, la căile ferate etc.).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online