fericianură
română
Etimologie
Din franceză ferricyanure.
Pronunție
- AFI: /fe.ri.ʧi.a'nu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului fericianură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fericianură | fericianuri |
| Articulat | fericianura | fericianurile |
| Genitiv-Dativ | fericianurii | fericianurilor |
| Vocativ | fericianură | fericianurilor |
- compus chimic rezultat din combinarea fierului, a cianogenului și a unui metal.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online