flăcăiandru

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din flăcău + sufixul -andru.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
flăcăiandru
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ flăcăiandru flăcăiandri
Articulat flăcăiandrul flăcăiandrii
Genitiv-Dativ flăcăiandrului flăcăiandrilor
Vocativ flăcăiandrule flăcăiandrilor
  1. flăcău mai tânăr; adolescent, flăcăuan.


Traduceri

Referințe