flagrant

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză flagrant.

Pronunție

  • AFI: /fla'grant/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
flagrant
Singular Plural
Masculin flagrant flagranți
Feminin flagrantă flagrante
Neutru flagrant flagrante
  1. care sare în ochi; izbitor, evident.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe