florin
 Vezi și : Florin
|
Etimologie
Din germană Florin, franceză florin.
Pronunție
- AFI: /flo'rin/
Substantiv
| Declinarea substantivului florin | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | florin | florini |
| Articulat | florinul | florinii |
| Genitiv-Dativ | florinului | florinilor |
| Vocativ | florinule | florinilor |
- denumire a unor monede de aur și de argint care au circulat și în țările românești până în sec. xIX; fiorin.
- unitate bănească în Olanda; gulden.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online