Sari la conținut

fluctua

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză fluctuer < latină fluctuare.

Pronunție

  • AFI: /fluk.tuˈa/


Verb


Conjugarea verbului
fluctua
Infinitiv a fluctua
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		fluctuez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să fluctueze
Participiu fluctuat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a fi schimbător; a oscila, a varia.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=fluctua&oldid=997717”