făcut

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din verbul a face.

Pronunție

  • AFI: /fəˈkut/


Substantiv


Declinarea substantivului
făcut
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ făcut făcute
Articulat făcutul făcutele
Genitiv-Dativ făcutului făcutelor
Vocativ făcutule făcutelor
  1. acțiunea de a face și rezultatul ei; săvârșire, îndeplinire; pregătire, preparare; confecționare; fabricare.
  2. (pop.; în superstiții) farmec, vrajă (făcută cuiva).
  3. (pop.) destin, soartă.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
făcut
Singular Plural
Masculin făcut făcuți
Feminin făcută făcute
Neutru făcut făcute
  1. (despre băuturi) falsificat, dres.
  2. (fam.) beat.

Cuvinte derivate

Expresii

  • Parcă-i (un) lucru făcut (sau substantivat, un făcut), = se spune pentru a exprima surprinderea că un lucru se întâmplă contrar așteptărilor


Traduceri

Etimologie

Din face.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru face.

Referințe