fortăreață

română

Etimologie

După franceză forteresse.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului fortăreață
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fortăreață	fortărețe
Articulat	fortăreața	fortărețele
Genitiv-Dativ	fortăreței	fortărețelor
Vocativ	fortăreață	fortărețelor

1. loc important din punct de vedere militar, puternic întărit, pregătit pentru apărare de lungă durată în caz de asediu.

Cuvinte derivate

• suprafortăreață

Cuvinte compuse

• fortăreață zburătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online