frământ
română
Etimologie
Din verbul a frământa.
Pronunție
- AFI: /frəˈmɨnt/
Substantiv
| Declinarea substantivului frământ | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | frământ | invariabil |
| Articulat | frământul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | frământului | invariabil |
| Vocativ | frământule | invariabil |
- (rar) frământare.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din frământa.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru frământa.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru frământa.
Referințe
- DEX '98 via DEX online