frământa

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină fragmentāre sau fermentāre.

Pronunție

  • AFI: /frə.mɨn'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) frământa
Infinitiv a (se) frământa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) frământ
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) frământe
Participiu frământat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a preface aluatul într-o masă omogenă, apăsându-l și amestecându-l.
    A frământa aluatul.
  2. a lovi îndelung și repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoană trântită la pământ, a călca în picioare.
  3. (v.tranz.) (fig.) a examina amănunțit și în detaliu o idee, un plan, etc.
  4. (v.tranz. și refl.) a-și supune mintea la eforturi.
  5. (v.tranz. și refl.) a (se) mișca puternic.
  6. (v.refl.) (despre ființe) a umbla încolo și încoace.
  7. (v.refl.) (despre ființe) a umbla încolo și încoace, a nu avea astâmpăr.
    Se frământă toată ziua să...
  8. (v.tranz.) a învârti, a răsuci un obiect în mână.
    Frământă batista în mână.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate
  • A-și frământa mâinile = a manifesta o mare neliniște, o tulburare prin frecarea puternică a mâinilor


Traduceri

Referințe