fragum

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

latină

(Latina)

Etimologie

Din proto-indo-europeană *dʰrHǵ-o- sau *sróh₂gs („strugure”). Confer greacă ρώγα (róga).

Pronunție

  • AFI: /ˈfraː.ɡum/


Substantiv


Declinarea substantivului
frāgum
n. Singular Plural
Nominativ frāgum frāga
Genitiv frāgī frāgōrum
Dativ frāgō frāgīs
Acuzativ frāgum frāga
Ablativ frāgō frāgīs
Vocativ frāgum frāga
  1. (bot.) căpșun
  2. (bot.) (mai ales la pl.) căpșună

Vezi și

Referințe