frunzărime

română

Etimologie

Din frunză + sufixul -ărime.

Pronunție

• AFI: /frun.zə'ri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului frunzărime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	frunzărime	invariabil
Articulat	frunzărimea	invariabil
Genitiv-Dativ	frunzărimii	invariabil
Vocativ	frunzărime	invariabil

1. (rar) frunziș.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online