fula

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză fouler.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
fula
Infinitiv a fula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fuleze
Participiu fulat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre roți) a se roti neregulat, având, pe lângă mișcarea de rotație, și o mișcare pendulară.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe