fundamenta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din fundament. Confer germană fundamentieren.

Pronunție

  • AFI: /fun.da.men'ta/


Verb


Conjugarea verbului
fundamenta
Infinitiv a fundamenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fundamentez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fundamenteze
Participiu fundamentat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente științifice.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe