stabili

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină, italiană stabilire.

Pronunție

  • AFI: /sta.bi'li/


Verb


Conjugarea verbului
stabili
Infinitiv a stabili
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
stabilesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să stabilească
Participiu stabilit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a determina, a fixa; a hotărî, decide, a preciza.
  2. (v.tranz.) a aduce dovezi, a demonstra; (p.ext.) a descoperi.
  3. (v.tranz.) a înfăptui, a realiza; a întemeia, a înființa, a institui.
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) așeza (definitiv) într-un loc; a (se) statornici, a (se) instala.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A stabili legătura (sau legături) cu cineva = a comunica cu cineva


Traduceri

Anagrame

Referințe