gâtuitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a gâtui + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /gɨ.tu.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gâtuitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gâtuitură gâtuituri
Articulat gâtuitura gâtuiturile
Genitiv-Dativ gâtuiturii gâtuiturilor
Vocativ gâtuitură gâtuiturilor
  1. parte, zonă, porțiune mai îngustă din ceva.


Traduceri

Referințe