gâtui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din gât + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /gɨ.tu'i/


Verb


Conjugarea verbului
gâtui
Infinitiv a gâtui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
gâtui
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să gâtuie
Participiu gâtuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a strânge pe cineva de gât (și a-l omorî prin sufocare); a sugruma.
  2. (v.refl.) a se îngusta, a se micșora pe o anumită porțiune, într-o anumită zonă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe