germ

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : germ., Germ.

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză medie germe < latină germen ‎(„germen, embrion, sămânță”).

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /dʒəːm/
  • (SUA) AFI: /dʒɝm/


Substantiv

germ, pl. germs

  1. (biol.) microb; (p.ext.) bacterie
    I'm a hypochondriac, so germs really scare me!
  2. (med.) agent patogen
  3. (fig.) germen, cauză, sămânță, început
    The germ of civil liberty.
  4. (bot.) germen, embrionul plantei

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to germ
Infinitiv to germ
Prezent simplu
pers. 3 sg.
germs
Trecut simplu germed
Participiu trecut germed
Participiu prezent germing
  1. a germina
  2. (argou) a crește necontrolat, ca un parazit

Sinonime

Vezi și

Referințe