giubeluță

română

Etimologie

Din giubea + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /ʤju.be'lu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului giubeluță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	giubeluță	giubeluțe
Articulat	giubeluța	giubeluțele
Genitiv-Dativ	giubeluței	giubeluțelor
Vocativ	giubeluță	giubeluțelor

1. diminutiv al lui giubea.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• găbuitule

Referințe

• DEX '98 via DEX online