glagore

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) glagolŭ (numele literei chirilice „g”).

Pronunție

  • AFI: /gla'go.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
glagore
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ glagore glagori
Articulat glagorea glagorile
Genitiv-Dativ glagorii glagorilor
Vocativ glagore glagorilor
  1. (pop.) minte, pricepere.


Traduceri

Referințe