glans

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din latină glans („ghindă”).

Pronunție


Substantiv

glans, pl. glans sau glandes

  1. (anat.) gland
  2. (bot.) ghindă
  3. (med.) gușă
  4. (med.) pesar

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și

Anagrame

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din rădăcina proto-indo-europeană *gʷelh₂- („ghindă”), prin sincopă neregulată a unei silabe vocale comparabilă cu glōs, grūs. Înrudit cu greacă antică βάλανος (bálanos), armeană veche կաղին (kałin) și proto-slavă *želǫdь.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
glāns
f. Singular Plural
Nominativ glāns glāndēs
Genitiv glāndis glāndum
Dativ glāndī glāndibus
Acuzativ glāndem glāndēs
Ablativ glānde glāndibus
Vocativ glāns glāndēs
  1. (bot.) ghindă, nucă; (spec.) jir, castană etc.
  2. (gener.) masă rotundă de mărimea și forma unei ghinde

Cuvinte derivate

Referințe