goeletă

română

Etimologie

Din franceză goélette.

Pronunție

• AFI: /go.e'le.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului goeletă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	goeletă	goelete
Articulat	goeleta	goeletele
Genitiv-Dativ	goeletei	goeletelor
Vocativ	goeletă	goeletelor

1. navă cu pânze având două până la șase catarge.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online