grădiniță

română

Etimologie

Din grădină + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /grə.di'ni.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului grădiniță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grădiniță	grădinițe
Articulat	grădinița	grădinițele
Genitiv-Dativ	grădiniței	grădinițelor
Vocativ	grădiniță	grădinițelor

1. diminutiv al lui grădină; grădinuță.

Cuvinte compuse

• grădiniță de copii

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online