graten

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză gratin.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
graten
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ graten invariabil
Articulat gratenul invariabil
Genitiv-Dativ gratenului invariabil
Vocativ gratenule invariabil
  1. (franțuzism) preparat culinar (acoperit cu pesmet) copt în cuptor.


Traduceri

Anagrame

Referințe