guigne

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

  1. Confer verbul guigner.
  2. Din franceza veche guisne < limba francă *wīhsina.

Pronunție


Substantiv

guigne f., guignes pl.

  1. (fam.) ghinion, nenoroc, neșansă
  2. (bot.) vișină sălbatică

Expresii