hăbuci

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din hăbuc.

Pronunție

  • AFI: /hə.bu'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
hăbuci
Infinitiv a hăbuci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hăbucesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hăbucească
Participiu hăbucit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a strica; a rupe, a distruge.


Traduceri

Referințe