hașcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ucraineană kхаqссц (chaqssca) „tufiș”.

Pronunție

  • AFI: /'haʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
hașcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hașcă hăști
Articulat hașca hăștile
Genitiv-Dativ hăștii hăștilor
Vocativ hașcă hăștilor
  1. (reg.) copac uscat, cu trunchiul găunos; trunchi găunos de copac.


Traduceri

Referințe