hitită

română

Etimologie

Din hitit.

Pronunție

• AFI: /hi'ti.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului hitită
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hitită	hitite
Articulat	hitita	hititele
Genitiv-Dativ	hititei	hititelor
Vocativ	hitito	hititelor

1. persoană care făcea parte dintr-o populație de limbă indo-europeană care a pătruns în mileniul al II-lea (a.cr.) în Asia Mică.
2. limba vorbită de hitiți.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hătiți

Referințe

• DEX '98 via DEX online