Sari la conținut

hivern

De la Wikționar, dicționarul liber

catalană

(català)

Variante

Etimologie

Din occitană veche ivern < latină hībernum (tempus), din hībernus („de iarnă”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /iˈbɛrn/
  • (central, oriental) AFI: /iˈvɛɾn/


Substantiv

hivern m., hiverns pl.

  1. iarnă

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Etimologie

Din hivernar.

Verb

  1. (reg.) forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru hivernar.
  2. (înv.) forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru hivernar.
  3. (înv.) forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru hivernar.

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=hivern&oldid=944555”