hrincuță

română

Etimologie

Din hrincă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /hrin'ku.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului hrincuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hrincuță	hrincuțe
Articulat	hrincuța	hrincuțele
Genitiv-Dativ	hrincuței	hrincuțelor
Vocativ	hrincuță	hrincuțelor

1. (reg.) diminutiv al lui hrincă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hărnicuț

Referințe

• DEX '98 via DEX online