huțuța

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din huța.

Pronunție

  • AFI: /hu.ʦu'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
huțuța
Infinitiv a huțuța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
huțuț
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să huțuțe
Participiu huțuțat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a legăna (un copil mic).


Traduceri

Referințe