impacienta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză impatienter.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) impacienta
Infinitiv a (se) impacienta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) impacientez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) impacienteze
Participiu impacientat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (livr.) a-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător.
  2. (v.refl.) a se îngrijora, a se neliniști.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe